Primul cozonac, that I ever made a iesit senzational (asta in conditiile in care abia de un an de zile ma apucasem mai serios de cooking&baking). Mi-am depasit singura asteptarile, sau mai bine spus robotul pe care l-am folosit m-a impresionat la modul cel mai placut. Asadar, daca nu aveti masina de facut paine sau un mixer foarte zdravan pregatiti-va de o lupta furibunda cu un kilogram de faina inmuiat in 400 mililitri de lapte.
Ingrediente:
1. pentru maiaua:
- 2 linguri zdravene de faina
- 200 ml lapte
- 2 lingurite drojdie uscata sau 25 de gr drojdie proaspata
- 1 lingurita zahar
2. pentru aluat:
- 3 oua intregi si 3 galbenusuri
- 1 lingurita rasa de sare
- 200 gr zahar (sau mai multicel pentru cei carora nu le este frica de diabet)
- 1 kg faina cernuta
- 200 gr unt (durere mare)
- 200 ml lapte
- coaja de lamaie&portocala, esenta de rom&vanilie= arome
Maiaua se face foarte simplu prin combinarea celor 4 ingrediente intr-un bol. Se lasa la crescut cam 20 de minute, pana se umfla bine si se umple de cratere micute.
Dupa cele 20 de minute, maiaua se pune in galetusa aparatului de tortura pe care il avem prin casa. Peste ea urnam amestecul de oua cu zahar si aromele. Le invartim suficient cat sa capete un aspect omogen si sa fie pregatite sa primeasca jumatate din cantitatea de faina. Dupa ce am incorporat prima transa de faina, continuam sa maltratam aluatul ingrosandu-l si subtiindu-l cu lapte si faina pana ramanem out of stock. Ei, daca ati ajuns pana aici inseamna ca a mai ramas doar untul nebagat in seama si se cere sa il incalzim un pic, pentru al face mai user friendly. Apoi, il adaugam cu zgarcenie in reprize multe acordandu-i suficient timp pentru a se imprieteni pana la contopire cu noul mediu.
“Greu al dracu’!”, ar spune Nea Marin aprinzandu-si o tigara.
Cea fost mai greu a trecut, acum trebuie lasata coca la crescut vreo ora, timp in care ne asezam confortabil in fata televizorului, calculatorului sau a revistei “Plai cu boi”.
A trecut ora, adunarea!
Impartim coca, pe suprafata de lucru unsa din abundenta cu ulei, in patru bile. Intindem fiecare bila (dupa ce terminam cu cea de dinainte, obvious) si incercam sa ii dam forma unui dreptunghi cam de lungimea formei de cozonac. Acum urmeaza partea artistica adica, ungerea cu tone de nutella, nuca pisata si stafide (inflorite intr-o cana cu apa fiarta aromata cu multa esenta de rom) a partii de mijloc (pe lung) a aluatului. Dreptunghiul se ruleaza si apoi se repeta toata povestea asta cu celelalte trei bile.
Din doua suluri impletim cate un cozonac pe care il punem la crescut in forma unsa cu ulei. Cand coca ajunge aproape de baza formei, cozonacul se baga la cuptorul preincalzit la 375 grade F/ 180 grade C.
Dupa 45 de minute ar trebui sa scoateti din cuptor un grasan care o sa umple casa de o aroma dementiala. Daca iese un pleostit pipernicit priviti partea plina a paharului: puteti savura aroma si apoi vorba aia, e din trei incercari totul in viata.
Dupa cele 20 de minute, maiaua se pune in galetusa aparatului de tortura pe care il avem prin casa. Peste ea urnam amestecul de oua cu zahar si aromele. Le invartim suficient cat sa capete un aspect omogen si sa fie pregatite sa primeasca jumatate din cantitatea de faina. Dupa ce am incorporat prima transa de faina, continuam sa maltratam aluatul ingrosandu-l si subtiindu-l cu lapte si faina pana ramanem out of stock. Ei, daca ati ajuns pana aici inseamna ca a mai ramas doar untul nebagat in seama si se cere sa il incalzim un pic, pentru al face mai user friendly. Apoi, il adaugam cu zgarcenie in reprize multe acordandu-i suficient timp pentru a se imprieteni pana la contopire cu noul mediu.
“Greu al dracu’!”, ar spune Nea Marin aprinzandu-si o tigara.
Cea fost mai greu a trecut, acum trebuie lasata coca la crescut vreo ora, timp in care ne asezam confortabil in fata televizorului, calculatorului sau a revistei “Plai cu boi”.
A trecut ora, adunarea!
Impartim coca, pe suprafata de lucru unsa din abundenta cu ulei, in patru bile. Intindem fiecare bila (dupa ce terminam cu cea de dinainte, obvious) si incercam sa ii dam forma unui dreptunghi cam de lungimea formei de cozonac. Acum urmeaza partea artistica adica, ungerea cu tone de nutella, nuca pisata si stafide (inflorite intr-o cana cu apa fiarta aromata cu multa esenta de rom) a partii de mijloc (pe lung) a aluatului. Dreptunghiul se ruleaza si apoi se repeta toata povestea asta cu celelalte trei bile.
Din doua suluri impletim cate un cozonac pe care il punem la crescut in forma unsa cu ulei. Cand coca ajunge aproape de baza formei, cozonacul se baga la cuptorul preincalzit la 375 grade F/ 180 grade C.
Dupa 45 de minute ar trebui sa scoateti din cuptor un grasan care o sa umple casa de o aroma dementiala. Daca iese un pleostit pipernicit priviti partea plina a paharului: puteti savura aroma si apoi vorba aia, e din trei incercari totul in viata.
Parental Advisory: contine tone de unt si destul de mult zahar, da dependenta si provoaca aparitia extra-kilogramelor asezate inestetic pe burtica si fundulet.
Culinary Epiphany 
Delicios blog!
Pingback: Honey Pecan Baked Brie | Culinary Epiphany